- Planificarea pentru condiţii meteo extreme
Ţinând cont de prognoza meteo, proprietarii/îngrijitorii de animale trebuie să ia măsuri rezonabile, cum este cazul pregătirii furajelor şi a apei când se ştie/anticipează că animalele vor fi afectate pe timpul evoluţiei fenomenelor meteo extreme. Aceştia trebuie să verifice starea animalelor la intervale regulate şi trebuie să adopte măsuri corective când situaţia o impune (ex. aprovizionarea cu mai multă apă). In cazul situaţiilor mai dificile, este posibil să fie nevoie să se apeleze la ajutor extern, spre exemplu când proviziile sunt pe terminate sau accesul la animale se dovedeşte a fi dificil (de exemplu, în caz de viscol).
- Condiţii de temperaturi ridicate
Este esenţial să se ofere animalelor suficientă apă curată şi rece, precum şi zone de umbră. Adăpătorile trebuie să fie suficient de mari şi construite în aşa fel încât toate animale să ajungă uşor la ele. Numărul de adăpători sau alte surse de apă trebuie să fie sporit în cazul existenţei unui număr mare de animale. Aceste adăpători trebuie fixate într-un mod în care să nu poată fi răsturnate, precum şi să fie menţinute într-o stare corespunzătoare de igienă. De asemenea, acestea nu trebuie să permită rănirea animalelor când sunt folosite. Adăpătorile mari, din beton, ajută apa să se păstreze rece. Ţevile de apă trebuie să fie suficient de groase încât să asigure presiunea necesară momentelor de cerere ridicată. De asemenea, apa ar trebui să fie furnizată printr-un sistem automat, în locul containerelor care pot fi golite sau răsturnate de animale însetate. Locaţia adăpătorilor trebuie să fie cunoscută de animale cu câteva zile înainte sosirii valului de căldură, şi montate în apropierea animalelor. De asemenea, este important ca atunci când se schimbă locul de păşunat, adăpătorile să fie vizibile pentru animale (îndeosebi pentru cele tinere). Lungimea jgheabului de adăpare trebuie să permită adăparea simultană a mai multor animale. Animalelor care nu sunt ţinute în adăposturi trebuie, după caz şi în măsura posibilităţilor, să li se asigure protecţia necesară împotriva intemperiilor şi riscurilor privind sănătatea lor.
- Recomandări pentru adăposturi în condiţii de temperaturi ridicate
Animalele trebuie adăpostite pe perioadele călduroase mai lungi. Adăpostul este foarte important în special pentru animalele tinere, bătrâne şi cele bolnave. Cel mai eficient adăpost contra perioadelor de căldură extremă trebuie să protejeze de razele soarelui şi să permită vântului să răcorească animalele, aceste criterii fiind extrem de importante atunci când se optează pentru tipul şi locaţia adăpostului. în cazul în care nu se oferă suficient spaţiu pentru animale, există riscul de sufocare prin aglomerare în adăpost. Este important ca fiecare animal să aibă suficient spaţiu pentru a se întinde simultan, din moment ce acest lucru ajută la răcirea organismului. Uneori poate fi necesară separarea animalelor în grupuri mai mici, din moment ce mentalitatea de grup poate determina ca animalele să se grupeze în jurul unei singure surse de apă sau furajare. în condiţii de temperaturi ridicate, se recomandă creşterea spaţiului alocat per cap de animal cu minimum 10%.
- Recomandări privind manipularea animalelor în condiţii de temperaturi ridicate
Se recomandă să nu se manipuleze animalele pe perioadele de căldură extremă, decât dacă este absolut necesar, şi doar dimineaţa sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute. Este cunoscut faptul că mişcarea sau manipularea bovinelor pe perioadele de căldură extremă creşte temperatura internă a acestora cu 0.5 – 3.5 °C. Acest stres termic va afecta capacităţile de producţie şi de păstrare a parametrilor fiziologici. Spre exemplu, amânarea cu o oră, seara, a momentului mulsului, poate creşte producţia cu până la 1.5 litri/zi/vacă.
Animalele cu un grad ridicat de risc termic sunt: cele tinere şi bătrâne, cele cu pigment de culoare închisă, animale bolnave şi cele cu antecedente de boli respiratorii. De asemenea, toleranţa la stresul termic variază între şi intra specii: Stresul termic apare la temperaturi mai scăzute în cazul porcilor, şi aceştia sunt foarte predispuşi la arsurile solare; Ovinele proaspăt tunse riscă arsuri solare;
Vacile de producţie ridicată de lapte sunt mai afectate de temperaturile crescute decât cele care au un randament mai mic;
Vacile în perioada de lactaţie sunt mai susceptibile la stresul termic decât cele care nu sunt, din cauza căldurii metabolice generate în urma lactaţiei;
– Vacile cu pigment negru al pielii suferă mai mult din cauza radiaţiei solare directe decât cele cu pigment deschis;
Vacile din rasa Holstein sunt mai puţin tolerante decât cele Jersey;
Bovinele mari, de peste 450 de kg, sunt mai susceptibile stresului termic decât cele de talie mică;
– Bovinele sunt mai predispuse stresului termic decât ovinele şi caprinele.
- Identificarea şi managementul stresului termic în condiţii de temperaturi ridicate
Există numeroase semne care indică stresul termic la animale, printre cele mai generale numărându-se: gâfâitul, consumul crescut de apă, creşterea frecvenţei respiratorii, inapetenţă, letargie, hiperalivaţie şi, în cazuri mai grave, pierderea conştientei.
In cazul în care se observă că animalele manifestă stres termic, se pot implementa următoarele măsuri pentru a le reduce temperatura corporală:
– Mutarea imediată a acestora la umbră, preferabil într-o zonă unde aerul circulă; dacă animalele sunt prea stresate pentru a fi mutate, se preferă improvizarea unei zone de umbră la locaţia lor;
– Stropirea cu apă rece, mai ales în zona picioarelor; se recomandă folosirea furtunurilor sau a stropitorilor pentru bovine, porcine şi ecvine; se pot pune prosoape umede peste animale; câinii şi pisicile pot fi îmbăiate; păsările nu ar trebui udate decât dacă există o adiere a aerului care va ajuta la procesul de scădere a temperaturii corporale;
– Reducerea densităţii animalelor, pentru a le permite acestora să se aşeze;
– în cazul în care animalele nu dau semne de revenire în urma stresului termic, trebuie să se contacteze medicul veterinar.
Se recomandă verificarea dacă adăpătorile, pompele şi ţevile de apă sunt în stare bună de funcţionare, înaintea sosirii perioadei călduroase. Digestia nutreţurilor produce căldură, care va contribui la sarcina termică a animalelor. în perioada de caniculă, se recomandă ca animalele să fie hrănite cu furaje de calitate superioară, pentru a menţine consumul de nutrienţi tară o producţie excesivă de căldură. Hrănirea animalelor ar trebui făcută dimineaţa şi seara sau când temperaturile sunt mai scăzute.
- Recomandări pentru ecvine
Caii care suferă de stres termic pot manifesta semne de transpiraţie excesivă şi reducerea consumului de furaje. Se recomandă limitarea mişcării fizice pentru cai doar dimineaţa şi seara, sau chiar în perioadele în care temperaturile sunt mai scăzute. Se poate suplimenta furajul cu electroliţi, pentru a reface nivelul de săruri esenţiale pierdute prin transpiraţie. Caii afectaţi de temperaturile înalte pot fi răcoriţi prin stropirea cu apă rece, începând de la picioare şi urcând progresiv, sau prin punerea de prosoape ude pe corp. Este obligatoriu ca excesul de apă de pe cai să fie îndepărtat, cu excepţia cazului în care există o adiere de vânt, deoarece apa, într-o zi fierbinte şi umedă, va acţiona ca un izolant, încâlzindu-se rapid.
- Recomandări pentru bovine
Bovinele de lapte vor manifesta stresul termic prin accelerarea respiraţiei ca mecanism de reducere a temperaturii corpului. Se recomandă monitorizarea respiraţiei animalelor, fiind necesare măsuri dacă acestea depăşesc 60 respiraţii/minut. Adăpostirea la umbră a vacilor va reduce nivelul de radiaţii solare absorbite cu până la 50%. Se recomandă un sistem de stropitori, care trebuie să ude vacile până la piele, lucru care poate creşte producţia de lapte şi reduce leziunile provocate de insectele hematofage.
- Recomandări pentru ovine şi caprine
Ovinele şi caprinele proaspăt tunse (pentru rasele care permit acest lucru) riscă arsuri solare şi sunt îndeosebi vulnerabile în condiţii de expunere prelungită la temperaturi crescute. Rezistenţa termică a acestora este mai mare în condiţii de temperaturi scăzute.
- Recomandări pentru porcine
Porcii sunt extrem de predispuşi la arsurile solare şi stresul termic, şi nu ar trebui să fie expuşi perioade lungi în razele soarelui sau temperaturi extreme. Trebuie să li se asigure suficentă apă atunci când temperaturile depăşesc 25 °C. Porcii nu transpiră, având următoarele metode de termoreglare: consum crescut de apă, întinderea pe o suprafaţă rece, gâfâitul şi consumul scăzut de furaje.
- Recomandări pentru păsările crescute în sistem intensiv
Atunci când temperaturile înalte determină stres termic, pulverizatoarele, ţâşnitoarele, ventilatoarele, precum şi alte sisteme pot fi folosite pentru a controla încălzirea clădirilor. Pulverizatoarele sunt mai puţin eficiente dacă umiditatea depăşeşte nivelul de 80% şi dacă temperatura creşte peste 30 °C. în aceste condiţii, ventilaţia mecanică trebuie asigurată pentru păsări. Pentru a preveni supraîncălzirea, trebuie asigurat spaţiu suficent pentru ca păsările să se termoregleze, iar sistemele de control temperatură trebuie setate astfel încât să nu se depăşească 33 °C la nivelul solului.
- Recomandări pentru câini, pisici şi alte animale de companie
Măsurile care trebuie luate în caz de vreme caniculară includ spaţii răcoroase, apă curată şi umbră. Atunci când animalele călătoresc, se recomandă aprovizionarea cu apă proaspătă şi rece printr-un termos. Pe cât posibil, animalele de companie trebuie lăsate acasă pe perioadele călduroase. Sub nicio formă animalele nu trebuie lăsate singure în maşini, deoarece maşinile se încălzesc foarte repede. Nu se recomandă ca mişcarea fizică a animalelor de companie să se facă pe vreme caldă sau umedă, ci în primele sau ultimele părţi ale zilei. Totodată, câinii nu trebuie lăsaţi să stea mult timp pe asfalt, deoarece temperatura la acel nivel este mult mai ridicată şi poate produce asuri sau leziuni la nivelul membrelor. Câinii tară blană, cei cu blană foarte subţire şi pisicile cu blană albă sunt cele mai vulnerabile la arsuri solare. în contrast, se recomandă ca animalele cu blană lungă să fie tunse, pentru a creşte confortul pe timpul perioadelor călduroase.
Animalele mici, precum iepurii şi porcuşorii de Guineea încep să sufere termic atunci când temperaturile depăşesc valoarea de 21°C, astfel încât este important ca spaţiile în care sunt cazate să fie la umbră şi să dispună de suficientă apă rece.
In cazul animalelor de companie deţinute sau transportate de operatori economici, cum este cazul adăposturilor, pet-shopurilor, etc., se vor aplica prevederile Regulamentului Consiliului 1/2005/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului.
- Planificarea în caz de inundaţii, viscol şi alte intemperii
In situaţia în care animalele de fermă sunt ţinute într-o zonă în care există risc de inundaţii, trebuie ca proprietarii şi îngrijitorii de animale să elaboreze un plan pentru a le proteja, care să includă dar să nu fie limitat la locul în care vor fi mutate animalele în caz de inundaţie şi modalitatea de transport a acestora astfel încât să fie respectate condiţiile minime de protecţie pentru acestea. Proprietarii/îngrijitorii de animale pot afla dacă zona în care cresc animale este încadrată pentru risc de inundaţie sau alte intemperii prin intermediul instiuţiilor competente, cum este cazul de faţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau Administraţia Naţională de Meteorologie. Mai mult, se recomandă urmărirea comunicatelor oficiale care vizează riscurile de inundaţie, emise de instituţiile competente.
In timpul şi după producerea de inundaţii, viscol sau alte intemperii, apa de canal, gunoiul de grajd şi substanţele chimice pot polua apa şi acest lucru poate infecta animalele care o consumă. In acest caz, trebuie solicitate informaţii din partea medicului veterinar cu privire la potabilitatea apei.
Recomandări menite să reducă stresul termic pentru animale în timpul transporturilor pe distanţe lungi:
- Animalele nu trebuie încărcate în mijloacele de transport atunci când temperaturile sunt prognozate să depăşească pragul de 35°C în orice etapă a călătoriei;
- Animalele trebuie manipulate doar atunci când este necesar;
- Animalele trebuie inspectate clinic la îmbarcare pentru a observa semne de stres termic (ex. respiraţie cu gura deschisă; frecvenţă crescută a respiraţiei; transpiraţie; gâtul întins înainte şi corp întins în cazul iepurilor);
- Trebuie asigurate adăpători potabile cu apă proaspătă, pentru ca toate animalele să ajungă uşor la acestea;
- Densitatea de încărcare trebuie redusă cu cel puţin 10-15%, în special în zonele cu risc termic crescut din mijloacele de transport, care sunt compartimentul din faţă (în spatele cabinei şoferului) şi punţile superioare;
- Trebuie crescută înălţimea compartimentului de deasupra animalelor, astfel încât volumul de aer circulat să fie mai mare;
- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopţii, sau în primele ore ale dimineţii, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;
- Mijloacele de transport animale vii trebuie parcate întotdeauna la umbră, în mod ideal poziţionând mijlocul de transport perpendicular pe direcţia vântului şi cu trapele deschise pentru a permite trecerea curenţilor de aer;
- Sistemele de ventilaţie ale vehicului trebuie să fie pornite în timpul opririlor;
- Mijloacele de transport trebuie să aibă o culoare deschisă a acoperişului, pentru a reduce efectele acumulării termice solare (obligatoriu pentru călătoriile care depăşesc perioada de 8 ore, acoperişul trebuie să fie şi izolat);
- Trebuie să existe un plan de contingenţă pentru fiecare călătorie; orice întârziere, aglomerare în trafic, defecţiuni tehnice, etc. pot deveni factori critici foarte rapid (obligatoriu pentru călătoriile care depăşesc perioada de 8 ore);
- In cazul exporturilor de animale vii către Turcia, călătoriile trebuie planificate cu mare atenţie, pentru a fi evitate întârzierile, în special în zonele de trecere a graniţelor, unde perioadele de aşteptare sunt, în medie, de 4-6 ore; de asemenea, trebuie să se ţină cont şi de programul de funcţionare al PIF-urilor din Bulgaria şi Turcia.
Valori de referinţă ale necesarului de apă zilnic – animale de fermă şi de companie
* valorile prezentate sunt orientative şi pot varia in funcţie de sistemul de creştere, de starea fiziologică a animalului, de raţiile furajere, condiţiile de adăpostire, temperatură şi umiditate, anotimp, etc.
Tabel 1. Necesar consum apă pentru vaci de lapte
| Categorii vaci de lapte | Nivel producţie lapte (kg lapte/zi) | Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu (L/zi) |
| Viţei (1-6 luni) | – | 4.9-13.2 | 9 |
| Junici (5-24 luni) | – | 14.4-36.3 | 25 |
| Vaci de lapte | 13.6 | 68-83 | 115 |
| Vaci de lapte | 22.7 | 87-102 | 115 |
| Vaci de lapte | 36.3 | 114-136 | 115 |
| Vaci de lapte | 45.5 | 132-155 | 115 |
| Vaci care nu sunt în perioada de lactație | – | 34-49 | 41 |
Tabel 2. Necesar consum apă pentru vaci de carne
| Categorii vaci de carne | Interval greutate
(kg) |
Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu
(L/zi) |
| Proaspăt introduse în sistemul intensiv | 181-364 | 15-40 | 25 |
| în sistemul intensiv | 364-636 | 27-55 | 41 |
| Vaci în perioada de lactaţie, cu viţei | – | 43-67 | 55 |
| Vaci care nu sunt în perioada de lactaţie, juniei de reproducţie şi tauri de montă | – | 22-54 | 38 |
Tabel 3. Necesar consum apă pentru porci
| Categorie | Interval greutate
(kg) |
Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu
(L/zi) |
| înţărcaţi | 7-22 | 1.0-3.2 | 2.0 |
| La îngrăşat | 23-36 | 3.2-4.5 | 4.5 |
| La îngrăşat | 36-70 | 4.5-7.3 | 4.5 |
| La îngrăşat | 70-110 | 7.3-10 | 9 |
| Scroafa gestantă / Vier | – | 13.6-17.2 | 15 |
| Scroafa în perioada de lactaţie | – | 18.1-22.7 | 20 |
Tabel 4. Necesar consum apă pentru cai
| Talie (kg) | Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu (L/zi) |
| Mică(aprox. 220 kg) | 13-20 | 16.5 |
| Medie (aprox. 450 kg) | 26-39 | 32.5 |
| Mare (aprox. 650 kg) | 39-59 | 49 |
Tabel 5. Necesar consum apă pentru ovine
| Categorie | Interval greutate (kg) | Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu (L/zi) |
| Miel la îngrăşat | 27-50 | 3.6-5.2 | 4.4 |
| Oaie gestantă / berbec | 80 | 4.0-6.5 | 5.25 |
| Oaie de carne gestantă plus miei neînţărcaţi | 80+ | 9.0-10.5 | 10 |
| Oaie de lapte gestantă / Berbec | 90 | 4.4-7.1 | 5.75 |
| Oaie de lapte în lactaţie | 90 | 9.4-11.4 | 10.4 |
Tabel 6. Necesar consum apă pentru caprine
| Categorie | Necesar apă estimat (L/zi) | Consum mediu (L/zi) |
| Tineret caprin | 6-8 | 7.7 |
| Adult mascul | 8-10 | 9.5 |
| Capre în lactaţie | 12-14 | 13.2 |
Tabel 7. Necesar consum apă pentru broileri
| Vârsta puilor broiler (săptămâni) | Necesar apă estimat (L/1000 păsări/zi) | |
| 21°C | 32°C | |
| 1-4 | 50-260 | 50-415 |
| 5-8 | 345-470 | 550-770 |
Tablei 8. Necesar consum apă pentru broileri în funcţie de anotimp
| Anotimp | Consum mediu (L/1000 păsări/zi) |
| Iarnă, primăvară, toamnă | 280 |
| Vară | 450 |
Tabel 9. Necesar consum apă pentru păsări, altele decât broileri
| Categorie | Interval greutate (kg) | Necesar apă estimat (L/1000 păsări/zi) | Consum mediu (L/1000 păsări/zi) |
| Găini ouătoare | 1.6-1.9 | 180-320 | 250 |
| Puicuţe | 0.05-1.5 | 30-180 | 105 |
| Broileri de reproducţie | 3.0-3.5 | 180-320 | 250 |
Tabel 10. Necesar consum apă pentru curcani, pe vârste
| Vârstă curcan (săptămâni) | Necesar apă estimat (L/1000 păsări/zi) | |
| 10°C-21°C | 27°C-35°C | |
| 1-7 | 38-327 | 38-448 |
| 8-14 | 403-737 | 508-1063 |
| 15-21 | 747-795 | 1077-1 139 |
Tabel 11. Necesar consum apă pentru curcani, pe categorii
| Categorie | Consum mediu (L/1000 păsări/zi) | |
| Toamnă/Iarnă/Primăvară | Vară | |
| Broileri de curcă | 296 | 402 |
| Curcani rasă grea | 431 | 600 |
| Curcani sălbatici | 513 | 723 |
Tabel 12. Necesar consum apă pentru câini şi pisici
| Categorie de animal | Interval greutate (kg) | Necesar apă estimat (mL/zi) |
| Pisici adulte | 4 | 35-50 |
| Pisici adulte | 6 | 55-75 |
| Câini adulţi | 10 | 130-170 |
| Câini adulţi | 25 | 450-600 |
Tabel 13. Necesar consum apă pentru alte categorii de animale
| Categorie de animal | Interval greutate (kg) | Necesar apă estimat (L/zi) |
| Iepuroaică gestantă | 4.5 kg | 0.35 |
| Iepuroaică cu pui, înainte de înţărcare | 8.5 kg | 1.02 |
| Iepure de carne – 6 săptămâni | 1.0 kg | 0.30 |
| Iepure de carne – 12 săptămâni | 2.3 kg | 0.64 |
| Nurcă mascul reproducţie | 3.0 kg | 0.39 |
| Nurcă femelă reproducţie | 1.5 kg | 0.29 |