La nivel mondial, cel mai grav aspect epidemiologic îl constituie evoluția infecțiilor respiratorii cu Coronavirus.
În conformitate cu precizările Organizației Mondiale pentru Sănătate (OMS), Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CPCB), Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care provoacă diferite boli, de la o simplă răceală, până la afecțiuni mult mai grave, cum ar fi boli respiratorii acute.
Primul caz de infecție umană cu coronavirus (COVID-19) a fost înregistrat în China, la finele anului 2019 si este o nouă tulpină ce nu a mai fost identificată anterior la om. Noul coronavirus 2019 este acum denumit Sindrom Acut Respirator Sever – Coronavirus-2 (SARS-COV-2) iar boala asociată acestuia este legată de COVID- 19.
Potrivit OMS, până în prezent, nu se cunosc suficient de multe date despre epidemiologia acestei boli, caracteristicile clinice, intensitatea transmiterii de la om la om și sursa naturală de virus.
Studiile de specialitate afirmă că unele animale sunt recunoscute ca fiind sursa de coronavirusuri. De exemplu, MERS-COV – Middle Est Respiratory Sindrom Coronavirus provenit de la cămile și SARS – Severe Acute Respiratory Sindrome – provenit de la zibete (Viverra zibetha).
Chiar dacă animalele sunt sursă de virus, acum acest virus se transmite de la om la om. Nu există deocamdată suficiente date epidemiologice să se concluzioneze cât de ușor și rapid se răspândește virusul în populație. Virusul pare să fie transmis mai ales pe cale respiratorie prin aerosolii răspândiți prin strănut, tuse sau expirație. Perioada de incubație COVID-19 este estimată între 2 și 27 de zile. La acest moment, se cunoaște că virusul poate fi transmis când cei infectați prezintă simptome asemănătoare gripei. Totuși este incert dacă și cei mediu afectați sau asimptomatici pot transmite virusul.
Cercetările curente fac legătura între COVID-19 și anumite tipuri de lilieci, dar nu se exclude și implicarea altor specii de animale. Nu există date despre animalele de companie (de ex. câini și pisici), dacă acestea presupun un risc privind infectarea oamenilor. Ca și precauție generală, trebuie să se respecte principiile de bază de igienă când se ia contact cu animalele.
În acest context, pentru a contribui la limitarea difuzării acestei epidemii, serviciile veterinare oficiale române dispun următoarele măsuri:
- Evitarea contactului cu persoanele care suferă de infecții respiratorii acute și interzicerea acestora de a veni în contact direct sau indirect cu animalele;
- Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau cu soluții dezinfectante, în special după contactul direct cu persoanele sau cu animalele bolnave;
- Evitarea contactului neprotejat cu animalele din ferme sau cu animalele sălbatice;
- Folosirea echipamentelor de protecție complete în acțiunile de prevenire și combatere a bolilor la animale, în laboratoarele de diagnostic, în activitățile de inspecții în abatoare, ferme/gospodării ale populației, cabinete medicale/clinici veterinare etc;
- Toate produsele de origine animală în stare crudă (carne, organe, lapte etc) trebuie manipulate cu grijă pentru a evita contaminarea încrucișată cu alimente ce nu necesită gătire, conform bunelor practici de siguranță alimentară;
- Gătirea temeinică a cărnii, ouălor, laptelui (produselor și subproduselor de origine animală);
- Respectarea procedurilor de curățare și dezinfectare, precum curățarea minuțioasă a suprafețelor cu apă și detergent și aplicarea de dezinfectanți;
- Efectuarea de schimburi comerciale cu evitarea oricărui risc.